Gertrud

Soarta nu era buna, viata era plina de toane si cruda, in natura nu exista bunatate si ratiune. Dar exista bunatate si ratiune in noi, oamenii, cu care intamplarea se joaca si noi putem fi mai puternici decat natura si decat soarta, chiar si pentru cateva ceasuri. Si noi putem fi apropiati unii altora, daca este nevoie, si ne putem privi in ochi plini de intelegere si putem iubi si trai consolandu-ne unii pe altii.
Si uneori, cand strafundurile intunecate tac, putem si mai mult. Atunci putem fi zei, timp de cateva clipe, si putem intinde maini poruncitoare si putem crea lucruri care nu au exista inainte si care, daca sunt zavorate, traiesc mai departe fara noi. [..] Il putem purta pe Dumnezeu in inima, si uneori, cand suntem plini de el intru totul, el se poate face vazut prin ochii nostri si auzit prin vorbele noastre si poate chiar vorbi altora care nu-l cunosc sau nu vor sa-l cunoasca. Nu ne putem sustrage inima vietii, insa o putem forma si invata ca este superioara intamplarii si ca poate privi chiar si durerea fara sa se franga.

 

Herman Hese – Gertrud

Advertisements
This entry was posted in Hermann Hesse. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s